Fondat în 1951 și reorganizat în 1971, Muzeul de Istorie și Artă din Zalău a beneficiat, inițial, de două expoziții permanente: cea de istorie și cea de artă populară. Ulterior, printr-un gest de o remarcabilă noblețe sufletească și artistică, Ioan Sima, artist plastic deja consacrat la vremea aceea, originar din Pericei (Sălaj), propune forurilor culturale ale vremii o donație de tablouri personale, cu condiția ca ele să fie păstrate într-un spațiu adecvat, și care să constituie nucleul unui muzeu memorial. La cel mai înalt nivel politic și cultural se decide, astfel, repartizarea imobilului de la nr. 6 de pe strada Gheorghe Doja muzeului județean, astfel încât acesta să organizeze aici un muzeu de artă. Se deschide astfel, la 9 iulie 1981, o nouă secție a Muzeului de Istorie și Artă, denumită inspirat Galeria de Artă Ioan Sima.

     Imobil cu destinație privată, apoi sediu de bancă (filială locală a Băncii Naționale) și al altor instituții locale, Galeria de Artă etala, în 1981, tablourile maestrului Sima în șapte săli, astfel organizate și finisate încât să ofere un spațiu prielnic activităților muzeale. Spațiul se dovedește însă, curând, neîncăpător, pentru că, odată renumele galeriei asigurat de numele ilustrului sau fondator, se înregistrează o serie de cereri din partea unor artiști plastici pentru organizarea unor expoziții personale sau de grup. În plus, se punea problema etalării în expoziții temporare și tematice și a pieselor de artă deținute de galerie, donate de artiști locali sau achiziționate, în timp, de muzeu. În acest context, spațiul muzeal al galeriei este extins, în 1983, cu încă opt săli. Sălile sunt astfel concepute încât să continue organic prima parte a galeriei și să poată oferi un spațiu generos, fragmentat, dar totuși, unitar, expozanților.

     La deschiderea, în 1981, a galeriei, muzeul din Zalău deținea, deja, un important număr de piese de pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială, în 1981, odată cu donația maestrului Ioan Sima, care oferă galeriei un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost considerat, cu respect, un mare act de onoare și de probitate artistică. Mai mult, în aceeași perioadă, maestrul donează galeriei și biblioteca de artă, piese de mobilier de epocă, piese de artă populară, arhiva personală, precum și alte obiecte personale, în încercarea de a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcanta și destinul sau artistic. Urmând exemplul maestrului, nepoata sa, Maria Margareta Botezatu, donează aceleiași galerii o parte din tablourile primite drept moștenire, demonstrând încă o dată cum frumusețea unui gest poate înnobila nu doar un om, ci o întreagă familie. Consecința acestor acte de cultură este o încercare de reliefare a profilului artistic și uman al maestrului Sima: galeria ce-i poartă numele etalează permanent o bună parte din lucrările sale cele mai valoroase, pe care le oferă publicului sub forma unei expoziții permanente. Organizarea interioară a expoziției a fost gândită de Pia Maria Badiu, apropiată a pictorului și muzeograf al galeriei ani la rând, care a gândit o astfel de etalare încât să focalizeze atenția vizitatorului simultan pe teme diferite, tehnici adiacente, genuri artistice picturale, etape de creație, definind astfel, prin lucrări și obiecte personale, locul artistului Iona Sima între artiștii plastici români și universali.

     În încercarea de a se constitui într-un centru de iradiere pentru cultura contemporană, colecția de artă plastică modernă a galeriei se îmbogățește pe an ce trece; ne putem mândri cu lucrări de certa valoare semnate de nume mari ale artei plastice românești: Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Rudolf Schwitzer Cumpănă, Petre Abrudan, Alexandru Mohi, Paul Sima, Ioan Mitrea. Remarcăm că cele mai multe lucrări din patrimoniul muzeului provin din școlile de pictură de la Cluj, Baia Mare, Timișoara și Oradea. Pentru că galeria organizează anual câteva expoziții de artă plastică, colecția sa s-a îmbogățit cu lucrări remarcabile ale celor care au expus pe simezele sale: Teodor Botiș, Victor Gaga, Vasile Pop Negresteanu, Eugen Patachi, Aurel Contras, Gheorghe Ilea, Marcel Munteanu sau elevi și discipoli ai acestora. Lucrările stau mărturie pentru tot atâtea expoziții reușite sau vernisaje în care numărul publicului ne-a făcut să credem în utilitatea actelor noastre și în perpetuarea sau conservarea gustului pentru cultura chiar și într-o perioadă în care ritmul prea alert al vieții are uneori tendința de a ne îndepărta de la bucuriile curate ale artei.

     Circuitul publicului vizitator prin galerie relaționează în mod firesc cele două părți constitutive, similare arhitectonic și respectând normele muzeografice raportate la posibilitatea încheierii unui traseu facil pentru public, dar, totodată secționează cele două părți ale galeriei în spații culturale diferite. Gândim, de cele mai multe ori, în mod complementar aceste spații, stimulând judecățile de valoare ale vizitatorilor: partea de expoziție Sima a galeriei impune un anumit nivel valoric părții a doua, cea a expozițiilor personale temporare, jalonând, totodată și un fericit preambul pentru orice artist plastic contemporan, dar, de cealaltă parte, expozițiile temporare, fie ele personale sau de grup, nu fac altceva decât să reliefeze și mai pregnant echilibrul artei lui Ioan Sima din prima parte a galeriei.

     Galeria de Artă Ioan Sima este un remarcabil centru de cultură, care se face tot mai cunoscut în peisajul artistic zonal și național, prin expozițiile pe care le găzduiește. Măsura acestei realizări culturale plenare este punerea de acord a tot mai multor critici de artă români în a susține că doi artiști plastici s-au împlinit cu adevărat în România, prin asumarea patronării unor lăcașuri de cultură încă din timpul vieții: Ion Irimescu la Fălticeni și Ioan Sima la Zalău.

     Una dintre sălile de la intrarea în galerie găzduiește o impresionantă colecție de lepidoptere și coleoptere, achiziționata de muzeu de la un colecționar zălăuan pasionat, Tokacs Adalbert. Constituită atât prin eforturile personale ale colecționarului de a aduna și clasa specii autohtone și îmbogățită prin schimburi cu colecționari de pe toate continentele lumii, colecția de piese de entomologie oferă vizitatorului atent posibilitatea incursiunii în științele naturii la modul cel mai plăcut. Coloritul fluturilor și dimensiunile gândacilor provoacă, deseori, exclamații de admirație pe chipurile vizitatorilor. Panourile cu fluturi și gândaci atrag mai ales publicul tânăr, în special elevi, care nu se mai satură privindu-le.

     Activitatea galeriei de artă este coordonată de personal muzeografic, care acoperă atât activitățile de muzeografie (în special ghidaje specialzate pentru public) și pedagogie muzeală, cât și activități de conservare a pieselor. Tot personalul galeriei are în sarcina și organizarea unor spectacole, serate sau recitaluri instrumentale găzduite aici, mai ales a unor recitaluri de pian.

     Addresa: str. Gheorghe Doja, nr. 6;  tel: 0260 611 065; Deschis: zilnic 8-16, Luni închis.