Orasul Zalau a fost un important centru economic din aceasta parte a tarii din cele mai vechi timpuri. O cronică din sec. al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri.
Dupa anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone.
Procesul de industrializare si-a facut simtita prezenta de la începutul secolului XX. Atunci începe exploatarea carierei de piatra rosie de pe Meses, se înfiinteaza doua mori care folosesc forta aburului, fabrica de caramida, a carei dezvoltare era facilitata de existenta lutului de buna calitate din apropierea orasului, precum si altele.
Tot la începutul sec. XX are loc introducerea curentului electric in Zalau.
Dupa anul 1918 se inregistreaza o evolutie economica ascendenta, ajungand in perioada socialista sa aiba o gama larga de ramuri industriale, industrii ce se mentin si in perioada actuala, cum sunt: industria metalurgica si a constructiilor de masini, industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrarii cauciucului, industria alimentara, industria textila, etc.
Dupa al doilea razboi mondial, nationalizarea a dus la disparitia proprietatii private, orasul Zalau fiind supus unui proces de industrializare fortata.
Dupa anul 1989, in peisajul economic al municipiului Zalau, si-au facut aparitia o multitudine de activitati din sectorul tertiar, cu capital privat, fapt care indica o evolutie economica sanatoasa, bazata pe cerere si oferta.

REGULAMENTUL privind stimularea atragerii de investitori in vederea sustinerii dezvoltarii economice durabile a municipiului Zalau si acordarea de facilitati fiscale in caz de calamitati naturale

Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Zalau, 2008-2013 aprobata in
hotararea nr. 254/15.09.2008